I need you

Da.. acum scriu aceste rânduri pentru că îmi este dor de tine.. pentru că ştiu că îmi lipseşti enorm de mult.. pentru că ştiu că te-am rănit.. şi pentru că regret enorm de mult cele întâmplate. Ştiu cum eşti şi că te doare lucrul ăsta.. dar sincer.. chiar vreau să te văd fericit. Este singurul lucru care m-ar face fericită în momentul acesta.. dar ştiu că îţi cer imposibilul.. de ce? pentru că te cunosc.. şi ştiu asta.. Aş vrea să dau timpul înapoi, dar nu pot. Aş vrea să îndrept greşelile făcute.. dar nu pot.. aş vrea să revină totul la normal cum a  fost ultima dată când ne-am întâlnit.. şi râdeam glumeam, şi te ţineam strâns în braţe.. A fost o adevărată durere şi pedeapsă să te aud vorbind aşa.. şi vorbele care ţi le adresai.. din cauza mea.. Aş vrea să te ţin în braţe acum.. şi să îţi spun că totul este bine, că vom trece peste tot împreună, pentru că asta presupune un cuplu.. ajutor reciproc.  Dar nu se poate.. eşti departe şi eu nu pot ajunge la tine.. nici tu la mine.. şi asta mă doare.. Pentru că ştiu că poate  te-aş calma.. 
Tot ce îmi mai rămâne de zis.. este că te iubesc enorm de mult.. şi am nevoie de tine.. şi aştept să treacă toate zilele astea şi să ne vedem şi să fie totul ok.

Bittersweet Memories

 Tot ce voi scrie sunt sentimente personale şi gânduri..

Mă gândesc că zilele ce au trecut, au fost de tot rahatul, şi cele care vor veni vor fi la fel. Din ce cauză?? Sincer nici eu nuş tiu, dar tare aş vrea să ştiu, poate chiar i-aş găsi o soluţie. Din păcate asta nu este posibil.. pentru că amintirile care îmi vin în cap, imaginile nu pot fi oprite, oricât aş vrea eu. Am o stare nasoală rău.. pot spune că am intrat în depresie. Sună nasol nu?? Pentru că este un sentiment nasol, unul din cele mai nasoale sentimente.. În momentele astea simt că nimeni nu m-ar putea ajuta.. decât eu însămi.. dar din păcate nu pot. De ce? Pentru că nu am puterea asta. Am fost avertizată că vor veni şi momente grele peste care va trebui să trec.. am fost avertizată că voi afla lucruri care îmi vor schimba viaţa.. şi care mă vor face să cad... pentru că aşa este.. de fiecare dată când sunt fericită, apare ceva şi trebuie să se ducă totul.. În momentele astea aş avea nevoie de prieteni.. dar nu am. de ce? pentru că nu mai pot avea încredere în nimeni, pentru că toţi oamenii găsesc diferite moduri în care să te înşele şi să te zdrobească să te vadă la pământ.. pentru că ştii, toţi suntem oameni, toţi greşim,. toţi avem invidie pe cineva, că altfel nu ne-am numi oameni[ versul potrivit: şi când îmi vine să -mi dau palme, ei se oferă să-mi dea pumni]. Nu pot scrie aici ce  simt acum, adică mai pe scurt.. mă simt singură. Şi în legătură cu prietenii. aştept.. nu am nevoie de oameni falşi şi plini de invidie sau ură lângă mine. Cum am aşteptat atâta timp să am prieten(iubit) [ şi a meritat] aşa voi astepta să am şi un prieten adevărat.. poate chiar o să am noroc şi de data asta.. Speranţa moare ultima. 

Acum simt că aş vrea să fiu din nou copil.. să nu am griji.. să simt că toată lumea este a mea.. să simt că pot face orice.. etc. Să pot simţi că zbor fără ca nimeni să mă împiedice. Gândul că voi creşte, şi gândul că va trebui sa îmi iau viaţă în mâini mă sperie.. pentru că aşa cum spuneam.. mă sperie faptul că voi fi singură şi nu va avea cine să mă ajute.. cine să mă îndrume.. cine să îmi mai spună cum să fac ce să fac..va trebui să iau deciziile singură. Ştiu.. un om mi-a promis că îmi va fi alături.. indiferent că îmi va fi bine sau rău.. şi îi sunt sincer recunoscătoare pentru lucrul ăsta.. 

În momentul ăsta mai simt şi că iubesc intens. şi că simt sentimentul de dor foarte intens.. de ce? Pentru că îl iubesc cu adevărat.. pentru că îl vreau aproape de mine cu fiecare zi mai mult.. pentru că doar cu el m-aş putea simţi din nou copil şi aş putea uita de probleme şi de griji şi de tot.. doar el m-ar putea  aduce din nou "la viaţă".. Sentimentul pe care-l simt pentru el se numeşte clar Iubire.. iubire în adevăratul sens al cuvântului.. mă face să trăiesc să zâmbesc.. mă învaţă să fac bine.. şi nu aş fi vreodată în stare să îl rănesc.. pentru că sunt conştientă că dacă l-aş răni pe el.. m-aş răni pe mine. Nu că de mine m-ar interesa.. pentru că pe mine nu mă interesează că mie îmi este rău.. pe mine mă interesează să îi fie doar lui bine.. să îl văd fericit, zâmbind pentru că asta mă ajută să trec peste tot.. Îţi mulţumesc pentru tot!

Sunt momente în viaţă în care chiar ai nevoie de un sfat, o vorbă bună.. şi cauţi să îl găseşti..

Cam atât am avut de scris.Ne mai auzim!

[Te iubesc e puţin spus]

Ştii câteodată chiar nu îmi dau seama cum am ajuns să te cunosc..şi sincer acum îmi dau seama cât sunt de norocoasă că te-am întâlnit, E ca un vis, din fericire un vis frumos din care nu aş vrea să mă trezesc nicicând, chiar dacă nu întotdeauna este totul roz. Ai apărut în viaţa mea şi mi-ai schimbat majoritatea din ea, şi logic mi-ai făcut viaţa mai bună, m-ai sprijinit în momentele grele, şi ne-am bucurat împreună de momentele frumoase. Îţi sunt veşnic recunoscătoare pentru tot, pentru clipele care au fost şi pentru clipele care vor veni! Te iubesc şi ţi-o voi repeta neîncetat până în momentul  în care vei înţelege că eşti totul pentru mine. Sunt atât de fericită când mă ţii în braţe, încât simt că tot ce este în jur nu mai contează, doar tu şi eu. 

Nu mi-ar ajunge tot spaţiul de aici, şi nu există cuvinte în lumea asta care să exprime cu adevărat tot ceea ce simt pentru tine, pentru că este un sentiment absolut minunat, care aş vrea să dureze cât mai mult. Clipele cu tine sunt toate de nepreţuit, şi tu la fel! Te iubesc şi îţi mulţumesc pentru tot! :x

......................

Bla bla bla.. Mă plictisesc, ca întotdeauna.. Nu mai am nimic de făcut... M-am apucat să citesc cărţile pe care ni le-a dat profu' de română.. am citit doar una.. Mai sunt 6. Urââât tare..nu prea îmi place să citesc..cel puţin ceea ce ne-a dat proful. Dacă era ceva gen Jurnalele Vampirilor, cu siguranţă nu mă lua somnul..nici nu mă plictiseam. În rest, plictiseala, plictiseală, câteodată ieşit în oraş, deşi nici de asta nu am niciun chef... fapt care îi enerveaza pe ai mei, pt că stau numai în casă..sincer decât să îi văd pe ăştia din oraş, mai bine mă lipsesc.. Dar mă rog, nimic nu e perfect.. Mă întreb acum, cum de a început ziua aşa bine, şi dintro dată s-a transformat întro zi a dracu de nasoală :|, sper doar să se termine cu un happy-end, aşa cum îmi place mie..dacă nu o voi considera o zi proastă, de fapt foarte proastă.. Altceva nu mai am de spus/făcut.. Postarea asta este făcută întrun moment în care chiar simţeam că nu mai am nimic de făcut. i-)

Bye byeeeeeee!!!!!! 

Love!

♥Daca o îmbrăţişare reprezintă cât de mult te iubesc, te-aş ţine în braţele mele pentru totdeauna.
♥A fi profund îndrăgostit de cineva, îţi dă putere, a iubi pe cineva profund îţi dă curaj
♥Nu ţine supărare, durere . Ele îţi vor fura energia şi te vor ţine departe de dragoste
♥Adevărata dragoste este ca un foc care îţi arde în minte; Niciodată bolnavă, bătrână, niciodată moartă. Nu încetează niciodată de la sine.
♥Sper că întotdeauna vei găsi un motiv pentru a zâmbi.
♥Voi pretinde că te îmbrăţişez..până în momentul în care vei fi aici.
♥Un iubit  nu ar trebui să fie doar un iubit. Pentru a avea o relaţie cât mai durabilă el trebuie sa îţi fie în primul rând cel mai bun prieten.
♥Toţi spun că dragostea răneşte, dar nu este adevărat. Singurătatea doare, respingerea, a pierde pe cineva doare. Fiecare confundă acestea cu dragostea, dar în realitate dragostea este singurul lucru care transformă durerea şi ne face să ne simţim minunat.
♥ Te-am iubit ieri, încă te iubesc şi întotdeuna te voi iubi!! ♥

Bla bla bla

Plictiseală.. stare generală .. Nu prea am ce face..cu ce să îmi ocup timpul. Presupun că luni îmi iau 2 dintre cârţile date de proful de română să le citesc. :|. Nassool. Dar tot plictiseală va fi. Am programate vreo 4 întâlniri cu foste sau actuale colege în următoarele 3 săptămâni. Oricum cel mai mult aştept să mă întâlnesc cu Gabi, dintre toate... atunci sigur nu va mai fi plictiseală.
Well, nu mai am ce spune.. Mi-e lene.

See ya!

Gânduri..

Mă gândesc, lucru pe care îl fac majoritatea timpului. Câteodată chiar fac lucruri doar aşa din plictiseală, lucruri care mă afectează.. şi îmi afectează şi relaţia cu cei din jur.. şi îmi pare rău. În ultima perioadă mi-am adus aminte de momentele când eram mică şi parcă toate mergeau ca pe roate, fără să cunosc unele secrete care m-au facut să devin altfel.. iar gândul că vor veni probleme şi mai mari mă sperie. Dar ştiu că am oameni capabili să mă ridice de jos de fiecare dată, care mă pot sprijini, care mă pot ajuta.. în special unul... primul om[ străin] care am simţit cu adevărat că mă înţelege, că mă ajută, că îmi este alături fie că îmi este bine, fie că îmi este rău.. el mereu este acolo..gata să mă ajute cu ce am nevoie.. şi pentru asta nu voi înceta să îi mulţumesc.. Ştiu că de multe ori greşesc exact persoanelor care ţin cu adevărat la mine.. şi îmi pare rău că le acord atenţie celor care vor mereu să îmi facă rău, dar voi trece şi peste faza asta.. voi învăţa să ţin cu adevărat la toţi cei care merită, şi le voi arăta că le sunt recunoscătoare..
Chiar dacă ştiu că de cele mai multe ori greşesc, ştiu că îţi pot dovedi că mă voi ridica... şi sper că şi tu ai încredere în mine.. şi îmi pare rău atunci când poate tu nu crezi că te înţeleg.. şi când îţi spun că vrei să se termine tot.. deşi ştiu că tu eşti singurul om care mă iubeşte.. nefiind parte din fam mea.. Îmi dovedeşti de fiecare dată că mă iubeşti, nu numai prin vorbe, prin fapte.. Îţi mulţumesc pentru tine. Şi sunt grele momentele alea când sunt tristă şi tu nu eşti lângă mine.. poate nu eşti fizic..dar psihic mă susţii. Te iubesc din sute, poate mii de motive.. dar cel mai important..te iubesc pentru că eşti tu.. pentru că  tu nu încerci să fii altcineva în fiecare zi.. pentru că tu nu îţi schimbi sentimentele... pentru că tu eşti tu :x. şi te iubesc pentru asta. Şi mă gândesc că eu chiar nu îţi pot arăta ce simt pentru tine.. ce este cu adevărat în sufletul meu.. nu mă pot exprima în aşa fel încât să îţi arăt cât însemni pentru mine.. nu mă interesează că îmi spune lumea că sunt prea sentimentalistă, ori că tu mă vei părăsi exact în momentele grele.. ştiu că vei fi acolo.. Nu îţi pot spune cât îmi lipseşti şi în momentul de faţă, pentru că îmi vin mereu, în fiecare minut imagini de când eram amândoi.. orice aş face nu mă pot gândi la altceva.. Şi sunt sinceră acum.. îmi pare rău pentru clipele în care credeai că nu simt nimic pentru tine.. şi de fiecare dată când tac.. ştii că îmi place să te ascult.. pt că mi-e frică să nu zic ceva greşit.. şi să te pierd.

 Această postare este făcută în momentul în care vroiam să vorbesc cu cineva.. dar nu aveam cu cine..See ya!

 Postare finalizată.